![](3D"brancusi_files/image001.gif")
=
![3D"Text](3D"brancusi_files/image002.gif")
![](3D"brancusi_files/image003.gif")
=
|
=
&nb=
sp; =
&nb=
sp; |
![](3D"brancusi_files/image005.gif")
|
...viata si opera sa |
|
=
; Cel mai ma=
re sculptor al secolului XX, Constantin=
Brancusi, figura c=
entrala in miscarea artistica moderna si un pionier al abstractizarii este =
considerat parintele sculpturii moderne. Sculpturile sale se remarca prin e=
leganta formei si utilizarea sensibila a materialelor, combinand simplitate=
a artei populare romanesti cu rafinamentul avantgardei pariziene. =
; Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea=
, densitatea cat si importanta acordata luminii si spatiului sunt trasaturi=
le caracteristice ale creatiei lui Brancusi. Opera sa a influentat profund =
conceptul modern de forma in sculptura, pictura si desen. &=
nbsp; Br=
ancusi s-a nascut in 1876 in satul Hobita din Judetul Gorj. In copilarie a =
invatat sa sculpteze lemnul pentru a confectiona diferite unelte si obiecte=
casnice. In Romania, obiectele casnice, stalpii si fatadele caselor erau a=
desea decorate cu sculpturi in lemn. Stilul acestor ornamente va influenta =
opera lui Brancusi. In memoriile sale artistul spunea ca tinuta si modul sau de viata au fost influentate de=
tara sa de origine, respectiv de: simplitatea, bunul simt, dragostea de na=
tura. &=
nbsp; La=
varsta de 9 ani a plecat de acasa si s-a intretinut singur, lucrand timp d=
e 6 ani ca baiat de pravalie in Craiova. In tot acest timp a continuat sa s=
culpteze in lemn; si-a confectionat singur o vioara, care a atras atentia u=
nui client al cafenelei in care lucra - acest client l-a ajutat pe B=
rancusi sa intre la scoala de Arte si Meserii din Craiova. &=
nbsp; In=
1889, dupa ce a absolvit scoala de Arte si Meserii din Craiova, Bra=
ncusi a intrat la scoala de Arte Frumoase din Bucuresti. &=
nbsp; De=
si S-a simtit mai atras de opera Independentilor, decat de academicien=
ii din scoala, artistul a studiat temeinic modelajul si anatomia. Dintre sculptur=
ile din aceasta perioada, Ecorseul realizat in 1902, a fost cumparat de scoala si =
a servit drept model de anatomie pentru mult timp. Aceasta lucrare denota o=
excelenta cunoastere a anatomiei. In 1903 a primit prima comanda, bustul G=
eneralului Carol Davila, fondatorul scolii Medicale din Romania. In perioad=
a scolii a obtinut mai multe premii dintre care o mentiune pentru bustul Vitellius, si o medalie de bronz pentru bustul &=
nbsp; In=
aceasta perioada Brancusi este captivat de opera lui Auguste Rodin (ale ca=
rui concepte ii entuziasmau pe avant-gardisti si ii indignau pe academicien=
i) si de miscarea artistica din afara granitelor Romaniei, ceea ce il deter=
mina sa plece la Paris. &=
nbsp; Pl=
eaca pe jos cu sacul in spate, ajunge la Munchen in 1903 unde ramane pana i=
n primavara anului 1904, cand isi reia drumul spre Paris, unde ajunge in ju=
rul datei de 14 iulie. &=
nbsp; 19=
04 – 1906 urmeaza cursurile Scoalii Nationale de Arte Frumoase in ate=
lierul lui Antonin Mercier. &=
nbsp; In=
1906 expune pentru prima data la Paris, la Salonul Societatii Nationale de Arte Frumoase, si apoi la Salonul de Toamna. Primele sale lucrari, in stil clasic, e=
manand o energie puternica, stau sub semnul influentei lui Rodin. Brancusi =
a lucrat un timp ca practician in atelierul lui Rodin, apoi l-a parasit pen=
tru a-si gasi propria identitate, spunand: nimic nu poate creste la umbra arborilor mari (la u=
mbra unui stejar nu poate creste nici un alt copac). &=
nbsp; In=
aceasta perioada isi dezvolta propriul stil. Trei ani dupa sosirea la Pari=
s sculpteaza Rugaciune- statuia unei fete in=
genunchiate. Aceasta lucrare reprezinta prima etapa a evolutiei sale spre s=
implificarea formelor. In acelasi an el abordeaza tehnica taierii directe a=
pietrei pentru sculptura Cap de fata si explica ...=
reala este esenta lucrurilor nu forma lor exterioar=
a. &=
nbsp; Influenta lui Rodin se face simtita pentru ultima oara in prima versiun=
e a Muzei adormite din 1908 (o fata de f=
emeie sculptata intr-un bloc de marmura cu o forma nedefinita). In acelasi =
an Brancusi realizeaza prima sa opera majora, Sarutul, in care doi tineri imbratisati f=
ormeaza un bloc cu lini simetrice. Sculptorul realizeaza o geometrizare a f=
ormelor, care va deveni simbolul sau si va influenta numerosi artisti. In 1=
910, Brancusi realizeaza o noua versiune a Muzei adormite (de aceasta data in br=
onz, cu trasaturile reduse astfel incat sa sugereze forma unui ou. Aceasta =
versiune este reluata de artist dupa 1912 in numeroase randuri, fiecare var=
ianta avand mici variatii.) &=
nbsp; In=
1926 viziteaza Statele Unite pentru o expozitie personala cuprinzand 71 de=
lucrari la Brummer Gallery. Forma foarte abstrac=
ta a Pasarii in Spatiu l-a implicat pe Branc=
usi intr-un proces de doi ani cu Autoritatile vamale ale Statelor Unite, ca=
re i-au taxat lucrarea ca pe o componenta a unui piese industriale, l-au ac=
uzat chiar ca a incercat sa o introduca clandestin in Statele Unite, deoare=
ce lucrarile de arta erau scutite de taxe vamale. In 1928 castiga procesul =
iar ca omagiu pe carnetele pilotilor americani apare Pasarea in spatiu. &=
nbsp; Fi=
del inca de la inceput esteticii si filozofiei pe care le-a ales, care ingl=
obeaza traditia bizantina, Socrate si Milapera, Brancusi a dominat epoca sa=
prin introducerea in arta moderna a unei vointe noi de universalitate, leg=
ata de dorinta de pace si de refuzul catastrofei. In atelierul sau au lucra=
t ca asistenti Isamu Noguchi, Modigliani, pe care Brancusi i-a invatat sa s=
culpteze piatra si lemnul, Archipenko si Epsein ii datoreaza mult, iar Gaud=
ier – Brzeska a fost admiratorul sau declarat. &=
nbsp; In=
1933, Maharajahul din Indore ii cere sa realizeze un Templu al Meditatiei =
in care sa fie amplasate trei Pasari in spatiu, una din bronz, una d=
in marmura alba si una din marmura neagra. Acest proiect nu a fost niciodat=
a realizat. &=
nbsp; In=
1935 i se propune realizarea unui monument la Targu Jiu, in cinstea eroilo=
r Primului Razboi Mondial. Complexul sculptural va fi inaugurat in 1938. In urma refuzului Academiei Republicii =
Populare Romane de a accepta dispozitia testamentara prin care Brancusi ii =
lasa mostenire operele din atelierul sau din Impasse Ronsin, in 1.08.1951, =
sculptorul depune pasaportul romanesc si cere cetatenia franceza pe care o =
obtine in 1952. El lasa atelierul si tot patrimoniul sau artistic tarii sal=
e de adoptie. &nbs=
p; In anii 1955 – 1956 a avut o serie de expozitii retrospecti=
ve. &nbs=
p; La moartea sa, Brancusi a lasat operele din atelierul sau Muzeulu=
i de Arta din Paris, cu conditia ca atelierul sa fie refacut in intregime i=
n cadrul muzeului. Opera sa poate fi admirata in colectii particulare de ar=
ta si in Muzee din toata lumea: |
![](3D"brancusi_files/image006.gif")
![3D"Constantin](3D"brancusi_files/image007.gif")
![](3D"brancusi_files/image009.jpg")
![](3D"brancusi_files/image010.gif")
![](3D"brancusi_files/image011.gif")
![3D"Intrati](3D"brancusi_files/image013.jpg")
![3D"Intrati](3D"brancusi_files/image015.jpg")
![](3D"brancusi_files/image017.jpg")
![](3D"brancusi_files/image019.jpg")
![3D"Text](3D"brancusi_files/image020.gif")
